EXP

FOTO: event online Log Out 2.0.

E T A J artist-run space

Înființat în mai 2018 în apartamentul din Str. George Enescu 43 al artistului Mircea Modreanu, E T A J a găzduit și organizat până în prezent peste 30 expoziții și evenimente. E T A J este un artist-run space, un catalizator ce vizează eficiența actului artistic din contextul actual. Mai mulți artiști își asumă aici rolurile necesare vitalizării și coordonării spațiului. Obiectivele principale E T A J sunt centrate pe creșterea vizibilității artiștilor emergenți în căutare de soluții alternative pentru lansarea și etalarea publică a creației lor.

Direcțiile estetice pe care și le propune E T A J sunt eclectice, spontane și de multe ori experimentale. Există însă și elemente ordonatoare specifice precum caracterul în situ al lucrărilor expuse și concepute de artiștii cu care E T A J colaborează. Artiștilor care expun aici li se cere să-și gândească imaginea expusă în acord cu o experiență dincolo de cea vizuală. Artiștii sunt provocați să-și pună creațiile într-un context senzorial complex. Experiența estetică se dorește a fi posibilă din diverse ipostaze precum cea spațială, tactilă, acustică, interactivă, sau de dialog, toate subordonate unei gândiri în imagini optice.

Un proiect conex al galeriei din Enescu 43 este E T A J on wheels, o galerie mobilă de tip pop-up, prin care se dorește explorarea caracterului nomad al expunerii și creației artistice.

foto: facebook.com/cazul101

CAZUL101

Cazul101 este un artist-run space multidisciplinar inițiat de un grup de artiști din București la începutul anului 2018. Încă studenți la UNArte, fondatorii acestui proiect au simțit nevoia de a oferi scenei emergente de artă din România un spațiu liber ce caută să creeze un context care să încurajeze și, în același timp, să incomodeze opera de artă.

Cazul a funcționat în primul an într-un spațiu din Cotroceni unde a organizat 9 evenimente artistice diverse urmate de alte două evenimente nomade în spații alternative. Deoarece este un proiect viu într-o continuă schimbare, Cazul101 deschide la începutul anului 2019 o nouă locație situată tot în Cotroceni: un garaj de 3x5mp transformat într-un spațiu expozițional destinat instalațiilor și lucrărilor site-specific. Echipa Cazului propune astfel un mediu care constrânge spațial, dar care încurajează arta actuală oferind libertate totală de exprimare artiștilor invitați.

Yin Yag Yoyo, © MATCA

MATCA

MATCA artspace este un spațiu independent gestionat și curatoriat de la începutul lui 2017 de trei artiști vizuali din Cluj-Napoca (Matei Toșa, Alexandru Muraru și Alexandra Mocan), inițiat din nevoia acestora de a se distanța de practicile definitorii ale așa-zisei etichete a „școlii de la Cluj”, un proiect-platformă menit să cerceteze și să încurajeze definirea artei prin conținut înaintea propunerii vreunui demers tehnic. Proiectul s-a inițiat regenerând un fost atelier de pielărie care a fost convertit în spațiu de expunere. În cadrul proiectelor pe care le desfășoară, MATCA urmărește să repereze felul în care arta se formulează în prezent, în special pe plan local, având ca motivație integrarea în spațiul vizibil a unor practici care reflectă posibilitățile de dezvoltare și reflecție ale artiștilor într-un timp în care valorile și reperele se modelează și remodelează constant. Prin programul expozițional pe care îl mobilizează, inițiativa propune să investigheze producția vizuală contemporană prin prisma intențiilor și a contextelor ce stau la baza creației artistice.

O altă miză importantă a spațiului este aceea de a juca un rol de instrument de cercetare în arta locală din Cluj-Napoca, care vizează să declanșeze un dialog non-ierarhic între artiștii tineri și cei consacrați, odată cu dinamica selecției de artiști cu care colaborează.

Mare parte din expozițiile organizate aici sunt cele de grup, care sunt concepute într-o mare măsură pentru a reuni diverse viziuni și angajarea receptivității unui public divers.

Yin Yag Yoyo, © MATCA

DIPTYCH

Amplasat într-o fostă galerie de artă, Diptych (deschis în 2019) continuă expunerea artei contemporane în paralel cu un spațiu creativ, un atelier. Numele spațiului expozițional provine în primul rând de la arhitectura locului – sunt două camere suprapuse, un diptic arhitectural legat de scări; dar și de la scopul acestui loc – acela de a prezenta publicului bucureștean atât artă contemporană românească și internațională, cât și moduri de exprimare artistică deosebite.

Artiștii invitați să participe cu expoziții personale sunt din medii de artă foarte diferite – va fi expusă de la pictură; obiect, la fotografie; de la foto-video, la sunet, de la instalație la performance, poezie. Vor fi prezenți artiști inediți, puțin sau deloc vizibili în oraș și țară.

Spațiul a fost inaugurat cu expoziția artistului maghiar Sandor Pinczehelyi – Visionary/Works 1973– 2014; a urmat expoziția Angstwurm al lui Micleușanu M., Maria Balabaș – Performing Intimacy și pandemia a închis ușile Diptych cu expoziția Raport de șantier al artistului Claudiu Cobilanschi. Plănuită în 2019 și realizată on line a fost lansarea Aliaj Barsa, o alianță a patru artist-run spaces din București (Alert Studio, Atelier 030202, E T A J și Diptych) prin expoziția Scurt circuit.

24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969-1971. Serioja Bocsok, © Institutul Prezentului

INSTITUTUL PREZENTULUI

Institutul Prezentului (IP) este o platformă de cercetare și resurse artistice în domeniul culturii vizuale și performative concepută de Ștefania Ferchedău și Alina Șerban și lansată în 2016. Centrat pe artiști și istoriile lor personale, pe experienţe determinate temporal și forme de (auto)arhivare, Institutul examinează diverse practici și situaţii din trecutul recent pînă în prezent din perspectivă transnaţională și transculturală. Formatele de lucru includ: proiecte de cercetare, laboratoarele Lumea potrivit lui... și COLLEGIUM; seria de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut; expoziții-document, precum 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969-1971, găzduită de Muzeul Național de Artă al României (7 noiembrie 2019 – 2 februarie 2020), bazată, între altele, pe o cercetare în arhivele Demarco de la Edinburgh, arhiva Bienalei de Tapiserie de la Lausanne, Institutul de Artă Modernă din Nűrnberg, ș.a.; reconstituiri precum, recent, piesa Geneză, 1970, de Miriam Răducanu, reinterpretată de Mădălina Dan; editare de publicații în format bilingv, română-engleză, precum seria tipărită Parkour, dedicată interviurilor de artist, și online, platforma editorială www.institutulprezentului.ro.

Tabăra Interkulti 2018. Foto: Lorand Maxim

CASA TRANZIT

Proiectul Casa Tranzit s-a născut în 1997 ca răspuns la nevoia multiplelor grupuri de artiști și intelectuali clujeni de a avea un centru independent de artă și gândire contemporană. Promovarea interculturalismului este un principiu fundamental al proiectului Casei Tranzit, care promovează modele alternative de abordare a diversității culturale, axându-se pe tematicile conlocuirii și ale interacțiunii între diferite grupuri culturale și etnice.

Casa Tranzit este printre primele spații culturale independente din România și a funcționat timp de 23 de ani ca punct nodal al dialogului dintre multiple comunități culturale locale, jucând un rol activ în formarea unui etos intercultural și în reprezentarea artei contemporane.

La finele anului 2020, Casa Tranzit va deschide public Arhiva Tranzit, un demers de valorizare a memoriei comunicative, definită de interacțiunile interpersonale care au avut loc în cadrul scenei culturale independente și alternative în ultimile două decenii. Conținutul arhivei este relevant atât pentru istoria post-90 a artei contemporane în România, cât și pentru istoria recentă a politicilor culturale. Fundația Tranzit este una dintre pionierii mișcării artistice independente clujene, colaborând cu multiple grupuri artistice și instituții culturale din țară și din străinătate.

A perverted belief in rationality, video, silk, copper pipe, variable dimention, Kim Ekberg & Hannah Wiker Wikström, 2018, foto: Adrian Bojenoiu

CLUB ELECTROPUTERE

Club ElectroPutere este un centru de artă care funcționează ca organizație non-profit. Înființat în 2009 la Craiova, CEP încurajează colaborarea între artiști, curatori, cercetători și alți actori culturali prin programe și rezidențe interdisciplinare. Activitatea centrului se concentrează pe producția de manifestări culturale contemporane. CEP promovează în special arta alternativă, noile media, multiculturalismul și interdisciplinaritatea, în încercarea de a crea legături între contextul local și mediul cultural internațional. Din 2009 CEP a dezvoltat diverse programe culturale incluzând producție artistică și expoziții, cercetare artistică și curatorială, conferințe și publicații.

CEP oferă un program de rezidențe în cadrul cărora participanții își dezvoltă propriile proiecte și au ocazia de a lucra și a locui în Craiova, familiarizându-se astfel cu orașul și zona Olteniei.

Programul Galeriei este conceput ca un spațiu care vine în sprijinul producției și expunerii de artă contemporană și a experimentului artistic. De asemenea, CEP a inițiat în 2012 proiectul Mobile Biennale, care își propune să lărgească și să analizele contextul în care este produsă arta contemporană. MB reunește artiști, curatori și teoreticieni și personalități de pe scena artistică internațională.

FOTO: CounterBody (o posibilă percepție a materiei instabile), Centrul Național al Dansului București, 2017. Foto: Ciprian Ciuclea

EXPERIMENTAL PROJECT

Experimental Project este o asociație non-guvernamentală, apolitică și nonprofit inițiată de Olivia Nițis și Ciprian Ciuclea în anul 2010 în București, dedicată promovării și susținerii cercetării și practicilor artistice contemporane. Experimental Project își propune să ofere un spațiu public de exprimare și afirmare a valorilor culturale și artistice. De la înființare a derulat proiecte de anvergură, colaborând cu sute de artiști și curatori locali și internaționali și stabilind parteneriate instituționale pe termen lung cu institute și centre culturale. Asociația Experimental Project organizează Bienala Internațională de Gravură Experimentală (IEEB) cu șapte ediții până în prezent. IEEB este membră a Asociației Internaționale a Bienalelor. IEEB se concentrează pe diverse aspecte ale multiplicării imaginii văzute ca un mediu de artă contemporană cu o vastă ofertă tehnică și vizuală, care depășește abordarea tradițională. Bienala încurajează experimentul, provocarea percepțiilor convenționale, redefinirea și re-contextualizarea tehnicilor de gravură. IEEB funcționează ca un contra-spațiu pentru a discuta rolul gravurii în arta contemporană, nu ca un capitol separat, ci ca o declarație de incluziune. Arta multiplicării imaginii, în viziunea noastră, este o combinație între tehnică și concept, precum și un mijloc de expresie intersecțional și transversal, combinând tehnici specifice cu performance-ul, arta video sau obiectul.

subREAL - mulțumiti, nemulțumiți, foto: Mihai Balko

ASOCIAȚIA VOLUM ART

Asociația Volum Art a fost înființată în 2010 în București, de către Judit Balint (Balko) și Mihai Balko. În perioada 2011 – 2017 asociația a organizat anual proiectul de artă publică Spațiu expandat. Obiectivul principal al acestui proiect a fost susţinerea şi promovarea artei publice, mai precis crearea unei platforme care încurajează dezvoltarea acestui gen artistic, asigurarea suportului financiar pentru producerea de lucrări de artă destinate spaţiului public, dezvoltarea discursului critic în domeniu şi încurajarea schimbului de idei şi experinţă între artişti şi specialişti din domeniile conexe (arhitectură, sociologie şi antropologie), atȃt la nivel naţional, cȃt şi internaţional. În cadrul acestui program s-au dezvoltat șapte proiecte, fiecare dintre acestea urmărind să abordeze problematicile artei publice dintr-o altă perspectivă. De-a lungul celor șapte proiecte au fost comisionate 33 lucrări noi de artă prezentate în spațiul public urban, cinci lucrări video, au fost organizate patru expoziții de artă, o conferință internaționlă centrată în jurul problematicii monumentului de for public, un workshop moderat de prof. Jeroen Boomgaard de la University of Amsterdam și artistul Hans van Houwelingen (Olanda) și două seri de proiecții în cartierele Drumul Taberii și Floreasca din București.

FUNDAȚIA CALINA

Alina Cristescu şi Romul Nuţiu s-au gândit în urmă cu zece ani la un spaţiu de artă contemporană, ceva între un incubator ce reprezenta universitatea şi o grădină de iarnă ce concretiza muzeul. Deliberat ori nu, spaţiul numit Galeria Calina a funcţionat după o regulă impusă de Roberta Smith, critic de artă la New York Times: “plăcerea este o formă importantă de cunoaştere”.

CALINA este un cub alb cu problemele unui spaţiu social. Are temele şi vulnerabilităţile, utopia şi presiunea, riscul şi panica comentariului asemenea multor instituţii de artă. Dar are şi o identitate puternică. Depăşind cinismul multor galerii, foloseşte angajamentul social ca material. Practica de artă axată pe transparenţă, feminism, identitate pune tot mai multe întrebări… care sunt priorităţile, ce teme trebuie studiate, care sunt metodele eficiente, care sunt exemplele, care sunt caracteristicile, care este contextul, care sunt şansele, care graniţele, care este transparenţa… Proiectele curatoriale propuse în galerie de Olivia Niţiş şi de Diana Marincu au accentuat această relevanţă socială şi prezenţă în propriul lor timp.

Galeria îşi redefineşte poziţia. Din 2017 Calina Spaţiu de Artă Contemporană a trecut de la relaţia cub alb / influenţa discursului estetic la o zonă a culturii vizuale interesată de proiectele full spectrum istorie.mit.loc.ecologie.lege susţinute de prezentări, dezbateri, seminarii şi expoziţii.

i aM an acuTe havoc, so i cAn’t talk. Anetta Mona Chisa & Lucia Tkacova

MUZEUL DE ARTĂ RECENTĂ (MARe)

MARe (deschis în 2018) prezintă publicului peste 150 de opere, expuse într-o clădire de 1200 mp desfășurată pe cinci niveluri, dotată cu toate spațiile, echipamentele, serviciile, programele și cadrele de specialitate cerute de exigențele muzeografice actuale.

Prin accentul pe care-l pune pe arta românească produsă din anii 60 până astăzi, MARe oferă vizitatorilor o perspectivă critică asupra riscurilor, a reușitelor și a compromisurilor artiștilor români în timpul dictaturii comuniste și după căderea regimului în 1989. În expoziția permanentă apar lucrări-cheie de Ion Țuculescu, Andrei Cădere, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Ștefan Bertalan, Nicolae Comănescu, Roman Cotoșman, Pavel Ilie, Diet Sayler, Alexandru Chira, Horia Bernea, Florin Mitroi, Marian Zidaru, Ioana Bătrânu, Vioara Bara, Teodor Graur, Dan Perjovschi, Dumitru Gorzo, Victor Man, Ecaterina Vrana, Vlad Nancă, Gili Mocanu, Anca Mureșan, Ovidiu Feneș, Cristina David, Ion Bârlădeanu și mulți alții.

MARe organizează anual trei expoziții temporare cu artă românească și trei expoziții temporare cu artiști străini de importanță internațională. Dintre cele mai recente expoziții, amintim Marginali, izolați și exluși în arta românească (2020, curator Erwin Kessler), Gregor Schneider: Camere moarte/Dear Rooms (2020, curator Erwin Kessler), GPS: Geometrii Post Sistem (2019, curatori Erwin Kessler, Carola Chișiu, Dan Popescu).

Fugit de-acasă, Gorzo la MARe, 2020, foto: Silviu Dancu

MUZEUL DE ARTĂ TULCEA

Secția de artă a Muzeului Delta Dunării, înființat în 1950 de Gavrilă Simion, s-a conturat începând cu anul 1972, când s-au mutat colecțiile de artă în clădirea pusă la dispoziție de pictorul Calafeteanu. Colecțiile de artă ale Muzeului au luat însă naștere încă din anii ’50, fiind constituite din lucrări ale unora dintre cei mai importanți artiști locali. Anul 1957 marchează prima expoziție temporară de artă plastică, urmată de achiziționarea lucrărilor expuse și de formarea unui nucleu al viitoarei secții de artă a muzeului.

Patrimoniul muzeului se împarte în șapte colecții: pictură modernă și contemporană, sculptură modernă și contemporană, icoane sec. XVIII-XX, grafică modernă și contemporană, plăci de gravură (colecție unică în țară), artă orientală sec. XVIII și XIX, artă decorativă sec. XVIII-XX. În expoziția permanentă sunt extrem de bine reprezentate atât începuturile picturii românești moderne, cât și pictura sec. XX, lumea pictorilor dobrogeni și arta interbelică. Nu lipsesc reprezntanții Școlii de la Marea Neagră și nici lucări ale unora dintre cei mai importanți artiști avangardiști. Colecția de 14 lucrări de pictură și grafică semnate de Victor Brauner este cea mai impresionantă din țară. Expunerea permanentă este completată de artiști din cea de-a doua jumătate a sec. XX și de artiști români contemporani.

MNAC – MUZEUL NAȚIONAL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ

Fondat în 2001, Muzeul Național de Artă Contemporană este cel mai mare spațiu dedicat artei contemporane din România. Muzeul a funcționat inițial în cadrul Kalinderu Medialab, înainte de a se muta în clădirea cu o puternică încărcătură simbolică a Casei Poporului, în incinta Palatulului Parlamentului, începând cu 2004.

MNAC urmărește să promoveze nume relevante ale artei contemporane românești și să prezinte, adesea pentru prima oară în România, artiști internaționali de renume.

Colecția MNAC reunește aproximativ 7.500 de lucrări ce datează din perioada anilor 1920 și până în prezent. O parte sunt moștenite din cadrul unor structuri anterioare, precum Oficiul Național pentru Documentare și Expoziții de Artă (ONDEA, care la rândul său a cumulat patrimoniul Oficiului de Expoziții al Consiliului Culturii și Educației Socialiste — OE al CCES), respectiv Departamentul de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Național de Artă al României - MNAR. O altă parte au fost achiziționate de la artiști în intervalul 2002-2008. De asemenea, muzeul deține o colecție remarcabilă de diapozitive, fotografii și negative.

Material-scapes, Petru Lucaci, foto: Bogdan Oprea

ARCUB

Înființat în 1996 ca un centru cultural multidisciplinar, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București are misiunea de a reda identitatea culturală complexă a orașului București prin proiecte proprii, prin parteneriate cu unele dintre cele mai importante instituții de cultură locale, prin susținerea sectorului cultural independent.

În anul 2016, ARCUB inițiază Programul Expozițional de la Hanul Gabroveni și se poziționează rapid ca unul dintre cele mai importante spații expoziționale de artă contemporană din capitală. De la pictură la sculptură și asamblaj video, performance sau tehnici mixte, până la seria de conferințe tematice „Ce punem în ramă?“, programul expozițional de la ARCUB a căutat să atingă subiecte şi forme de exprimare diverse, să expună atât artişti mai puţin cunoscuţi, cât şi consacraţi, cu lucrări din colecţii private pe care bucureştenii nu au ocazia să le vadă în muzee. Programul expozițional de la ARCUB a inclus expoziţii precum TZARA.DADA. etc., o celebrare a 100 de ani de dadaism (curator Erwin Kessler), Constantin Brâncuși: omul și lucrurile (curatori Erwin Kessler și Doina Lemny), 30. Artistul la treizeci de ani (curator Dan Popescu), Ucenicie printre arte: colecţionarul Sorin Costina şi arta românească a anilor 1970–1990 și expoziţii solo ale artiştilor Dumitru Gorzo, Róbert Köteles, Ana Bănică.

Artistul la 30 de ani, foto: Daniel Oprea

Tonitza 70, 2019, © MNȚR

MUZEUL NAȚIONAL AL ȚĂRANULUI ROMÂN

Muzeul Național al Țăranului Român este o instituție dedicată cunoașterii culturii tradiționale din România. Chiar dacă Muzeul funcționează de mai bine de secol, după nenumărate transformări, inclusiv schimbări ale sediilor, concepția privind expoziția permanentă și expozițiile temporare ale acestuia s-au modificat, încercând să țină pasul cu schimbările din societate, fără a trăda misiunea sa originară.

De mai mulți ani, Muzeul Țăranului încearcă să se poziționeze drept un facilitator al dialogului între arte și culturi, găzduind adeseori expoziții de artă contemporană, românească și străină. Uneori, temele alese erau inspirate direct din patrimoniul cultural deținut de Muzeu sau erau legate de cultura tradițională. Alteori, temele erau complet inovatoare, nefiind, nicicum, corelate patrimoniului cultural.

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN

ICR este o instituție publică înființată în 2003 prin reorganizarea Fundației Culturale Române și are ca obiectiv principal creșterea vizibilității valorilor românești prin încurajarea dialogului și a colaborării între comunitatea culturală și artistică românească și cea internațională.

Proiectele ICR în domeniul artelor vizuale includ expozițiile organizate la sediul propriu din Aleea Alexandru 38, cele din alte spații din București și din țară, proiectele derulate de reprezentanțele ICR din străinătate, sprijinirea participării artiștilor sau galeriilor din România la evenimente sau târguri de artă internaționale. La acestea se adaugă co-organizarea participării românești la Bienala de Artă de la Veneția. Printre proiectele importante inițiate de ICR de-a lungul timpului se numără expozițiile Culorile Avangardei. Arta în România 1910-1950 (curator Erwin Kessler), Cel ce se pedepsește singur – Ștefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion Grigorescu: arta și România în anii ’80-’90 (curator Erwin Kessler), Colouring the Grey. Second Wave of Romanian Contemporary Emerging Artists, în cadrul secțiunii „Special Programs“ a celei de a patra ediții a Bienalei Internaționale de Artă Contemporană de la Moscova (curator Cosmin Nasui) și, cel mai recent, o amplă retrospectivă Brâncuși. Sublimarea formei (Bruxelles, în cadrul Festivalului Europalia România, curator Doina Lemny).

ICR oferă anual două burse „Constantin Brâncuşi“, adresate artiştilor plastici români cu studii universitare de specialitate încheiate şi cu performanţe recunoscute în domeniu. Prin acest program artiștilor li se oferă oportunitatea de a lucra într-un mediu artistic internaţional și de a dezvolta proiecte artistice în atelierul închiriat de România la Cité Internationale des Arts, Paris.

Expoziție Vladimir Șetran, 2012, foto: Mihai Cratofil

GAEP

Gaep este o galerie de artă contemporană cu un program vibrant de expoziții ce prezintă lucrările unor artiști consacrați sau în curs de afirmare. Fondată de Andrei Breahnă (galerist și manager cultural) și Raluca Șoaita (arhitectă), galeria s-a numit inițial EASTWARDS PROSPECTUS, iar activitatea sa se axa pe prezentarea unor practici artistice din Europa de Est. În 2019 și-a schimbat numele în Gaep pentru a reflecta noul caracter internațional al programului său, un rezultat al conexiunilor stabilite în timp cu scena artistică internațională. Actualul program cuprinde practici artistice ce reflectă diferite contexte sociopolitice și poziții generaționale, într-o încercare de a transcende granițele stabilite și de a circula lucrări de artă și idei în noi moduri. Galeria îi reprezintă pe Răzvan Anton, Pavel Brăila, Vlatka Horvat, Ištvan Išt Huzjan, Sebastian Moldovan, Damir Očko, Raluca Popa, Marilena Preda Sânc și colaborează cu Radu Cioca, Felipe Cohen, Željko Jerman, Tania Mouraud, Mircea Stănescu și Ignacio Uriarte.

În decurs de șase ani, Gaep a prezentat 28 de expoziții în București, într-un demers constant de a aduce în fața publicului lucrări ale artiștilor galeriei sau ale unor artiști invitați, mulți dintre ei expuși astfel pentru prima oară în România. În plus, printr-o intervenție urbană desfășurată în 2016 simultan pe 100 de billboard-uri, arta Taniei Mouraud a ajuns în nouă orașe din țară. Iar prin participarea la 22 de târguri internaționale, printre care Artissima, ARCOmadrid, Art Brussels, miart și LOOP Barcelona, Gaep a conectat scena de artă locală cu publicul internațional pasionat de artă contemporană.

Pear Fate Meter, 2020, foto: Damir OČko

BORDERLINE ART SPACE

Borderline Art Space (Iași) este o galerie de artă înființată în 2015 care promovează arta contemporană produsă în diverse situații sociale, politice și de graniță, și crează discurs critic despre problematici prezente și poetice. Borderline Art Space este interesat să expună atât artiști emergenți, cât și artiști cu o practică deja recunoscută și, în timp ce contribuie la dezvoltarea structurii instituționale artistice, își asumă, de asemenea, angajamentul pentru un rol educațional. În acest scop, organizăm anual o expoziție cu cele mai interesante lucrări ale absolvenților facultăților de arte din țară, dar și expoziții naționale cu artiști internaționali sau validați deja de instituțiile din lumea artei.

Printre artiștii care au expus la Borderline Art Space se numără: Dan Acostioaei, Ana Adam, Dragoș Alexandrescu, Delia Andrieș, Liliana Basarab, Vusi Beauchamp (Africa de Sud), Lucian Bran, Lucian Brumă, Mircea But, Ciprian Ciuclea, Ștefan Constantinescu, Suzana Dan, Juliane Eirich (Germania), Gregor Eldarb (Polonia/ Suedia), Tatiana Fiodorova (Republica Moldova), Igor Grubić (Croația), Silvia Hell (Italia), Iosif Király, LOLO & SOSAKU (Argentina/ Japonia), Bergthor Morthens (Islanda), Andrei Nacu, Dan Perjovschi, Pusha Petrov, Erminia PIU, Patricia Rodas (Finlanda), Cătălin Rulea, Roxana Savin, Katrin Streicher (Germania), Mihail Trifan, Jeannette Unite (Africa de Sud), Andrei Venghiac, Mihai Vereștiuc.

GALLERY JECZA

Galeria Jecza, fondată în 2011 la Timișoara, a avut de la început o puternică înclinație pentru scena istorică locală, foarte importantă în anii 1960 și 1970 ca pionierat al formelor de artă experimentale precum happening-urile, arta video și instalațiile (grupul Sigma printre altele). Galeria reprezintă artiști și colective de artiști, dar și personalități tinere și remarcabile cu un interes direcționat spre sculptura contemporană și formele de artă experimentală. Prin juxtapuneri curatoriate ale artiștilor din diferite generații, galeria încurajează proiectele de cercetare aprofundate, legate de diverse practici artistice.

Alături de o fundație de artă și o editură fondată în 2001, galeria a devenit un puternic centru de cercetare pentru moștenirea artei moderne și contemporane din Europa de Est. Misiunea galeriei este de a încuraja dialogul între artiști, cu accent pe condiția artei în prezent. Recent, galeria a devenit parte a primei edituri de artă din România, The Source Workshop sau arteditions.ro

Printre proiectele recente se numără Drawing is Witchcraft, or the Other Way Round al artistei Ana Adam, curator Ami Barak (martie 2020); The Drawing Lesson, Genti Korini, curator Cristian Nae (noiembrie 2019); Serving Art Again al grupului subREAL, curator Ami Barak (septembrie 2019); We Are Both to Blame but it’s More Your Fault, Ioana Sisea (iulie 2019); The Unpleasant Show, curator Carmen Casiuc (aprilie 2019); 1965-1975 al artistului Ciprian Radovan (ianuarie 2019); Now Jane McAdam Freud (octombrie 2018); This Could Be It, Roman Cotoșman în dialog cu Mircea Popescu (iulie 2018), alături de o serie de retrospective: Grupul Sigma1, Paul Neagu, Constantin Flondor și mulți alții. Lucrările se regăsesc în colecțiile Tate Modern, Mumok Viena, Art Collection Telekom și ale unor importanți colecționari publici și particulari.

Drawing is Witchcraft, or the Other Way Round, artistă Ana Adam, curator Ami Barak (2020)

ROMANIAN DESIGN WEEK

Romanian Design Week este un festival anual care promovează designul românesc contemporan drept instrument ce poate contribui la progresul social, economic și cultural. Este primul proiect dedicat în întregime designului, care se adresează atât publicului amator, cât și profesioniștilor. În fiecare an, RDW trasează o hartă a evenimentelor și spațiilor ce promovează designul.

Romanian Design Week s-a impus în cele șapte ediții de până acum ca fiind cel mai important festival multidisciplinar din România – o radiografie a stadiului actual de dezvoltare a designului și a industriilor creative locale: arhitectură, urbanism, design de interior, design grafic, ilustrație, design vestimentar, design de obiect sau a altor inițiative sau proiecte care folosesc creativitatea ca principală resursă de dezvoltare.

NOAPTEA ALBĂ A GALERIILOR

Noaptea Albă a Galeriilor (NAG) este un eveniment inițiat în 2007 de Asociația Ephemair, ale cărui obiective principale sunt promovarea culturii contemporane și susținerea comunității artistice independente din România.

Până în prezent au fost organizate 13 ediții NAG în București și 4 ediții la nivel național în alte 13 orașe: Arad, Baia Mare, Brașov, Cluj Napoca, Craiova, Iași, Miercurea Ciuc, Petrila, Reșița, Sibiu, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureș și Timișoara. Extinderea națională a dus la dezvoltarea unei rețele de parteneriate între organizații din cele 14 orașe și participarea a aproape 100 de spații (galerii de artă contemporană, spații alternative, studiouri de artist, hub-uri culturale, institute culturale etc.) în programul anual NAG.

NAG produce anual proiecte speciale sub forma unor expoziții, proiecte editoriale sau intervenții în spațiul public care promovează tinerii artiști. Prin programul Search & Research.Ro NAG a adus în România curatori și specialiști străini care au interacționat direct cu scena artistică locală.

În prezent NAG este cel mai extins eveniment dedicat culturii contemporane din România.

MEDIA ART FESTIVAL ARAD

Media Art Festival Arad este un proiect kinema ikon și prin urmare, punctul central este experimentul vizual, sonor, performativ în varianta sa ludică, tehnologică, hibridă, digitală, analogă, voit redundantă. MAFA caută modalități de joacă, folosind spațiile disponibile pe post de pretext. Preocupările din domeniul artei și tehnologiei reunesc un grup eterogen de artiști/e multimedia. Festivalul promovează artiștii tineri, caută să motiveze producătorii locali și să faciliteze crearea unor rețele de colaborare internaționale în domeniul cultural. Curatori: Călin Man și Ileana Selejan

Organizatori: Primăria Municipiului Arad, Centrul Municipal de Cultură Arad

BUCHAREST BIENNALE

BUCHAREST BIENNALE, singura bienală din România membru plin al IBA – International Biennial Association, este considerată cel mai reprezentativ manifest pentru arta contemporană din Europa Centrală și de Est. Organizată de o asociație non-profit, BB urmărește să încurajeze creativitatea artiștilor, accesul public la cultură, dialogul intercultural și cunoașterea istoriei și patrimoniului cultural al popoarelor europene și non-europene.

BB oferă o platformă de analiză și, potențial, de reconfigurare a imaginarului actual social, politic și economic. Bienala este o încercare de a întoarce aceste “experiențe” predeterminate cu susul în jos, de a reimagina procesul de dominație, confirmând poziția Bucureștiului ca un spațiu al acțiunii și schimbului cultural.

Prima ediție a Bucharest Biennale a avut loc în 2005. BB9, curatoriată de Henk Slager, ar fi trebuit să se desfășoare în iunie 2020, dar a fost anulată din pricina pandemiei. Ediția din 2022 va fi prima bienală din lume care va fi curatoriată cu ajutorul inteligenței artificiale, programul Jarvis, și se va desfășura în Galeria de Realitate Virtuală Spinnwerk.

Organizator: Asociația ArtPhoto

Performance Dan Perjovschi, Periferic 2, 1998

BIENALA PERIFERIC

Proiectul Periferic a fost iniţiat în 1997 de artistul Matei Bejenaru. La început, Periferic a fost un festival de performance care a crescut în primele sale patru ediţii (1997, 1998, 1999 şi 2000) pentru a atinge nivelul unui eveniment de artă contemporană cu recunoaştere regională. În 2001 a fost fondată Asociaţia Vector, care şi-a asumat rolul de organizator al bienalei de artă contemporană Periferic. Periferic 5 a devenit astfel prima bienală de artă contemporană organizată în România, apreciată pentru eforturile sale şi pentru reuşita de a se integra într-o serie de reţele instituţionale şi artistice internaţionale, dar și criticată pentru apropriere necritică a formatului vestic de bienală.

De aceea, Periferic 6 şi 7 au luat forma a ceva diferit decât s-ar fi aşteptat cineva de la o bienală. Presiunea timpului asupra intuiţiilor curatoriale şi a reprezentărilor artistice, apărută odată cu aproprierea formatului bienalei, a fost depăşită în favoarea clarităţii discursive, astfel că primul simptom că Periferic devine altceva decât o bienală clasică (un proiect cu finalizare o dată la doi ani, dar care ignoră restricţiile impuse de timp?) a fost faptul că distanţa temporală dintre P6 şi P7 a fost de trei ani. De asemenea, daca intenţiile iniţiale ale Perifericului erau acelea de a colecta diferite atitudini artistice legate de deja mult discutata şi imposibil de epuizata temă a RELAŢIEI DINTRE CENTRU ŞI PERIFERIE, şi de a crea o serie de discuţii teoretice despre condiţiile producţiei de artă în contexte marginale, discursul a devenit din ce în ce mai autonom şi inovativ prin deplasarea sa către o analiză mai rafinată a contextului, luând în considerare creşterea economică rapidă şi prefacerile socio-culturale dramatice din societatea românească.

Periferic 8 (și ultima) a încercat să abordeze din nou condiţiile şi posibilităţile producerii de evenimente de artă în România, realizând în caelași timp exerciţiul unei auto-repoziţionări, odată cu introducerea unei teme critice: cum putem implica şi educa diferite straturi ale publicului pentru a facilita un acces deschis şi înţelegerea evenimentelor de artă contemporană. P8 a dorit să construiască publicuri locale şi astfel construieşte o abordare paradigmatică pentru alte iniţiative similare din regiune. Proiectul a căutat să întărească conştiinţa culturală locală cu scopul de a forma o comunitate civila dinamică, care se simte responsabilă pentru propriul său context, sugerând că arta contemporană este un domeniu transdisciplinar acolo unde problemele sociale şi politice, care afectează întreaga societate, pot fi discutate.

BIENALA INTERNAŢIONALĂ DE GRAVURĂ BUCUREȘTI

Bienala Internațională de Gravură București (BIPB), eveniment inițiat în 2014 de Uniunea Artiștilor Plastici din România, reafirmă interesul artiștilor din toată lumea pentru reinventarea imaginii gravate și reface traseul dintre tradiție, măiestrie și artistul secolului nostru, dar desface în același timp granițele dintre tehnicile gravurii și modalitățile de expresie contemporane.

Cea mai recentă ediție, desfășurată în 2019 sub titlul Crossing Borders, a adus la București 125 de artiști din toate generațiile și de pe toate meridianele, selectați din peste 300 de aplicații, asigurând astfel diversitatea nu numai din punct de vedere conceptual, ci și din perspectiva modalităților de folosire a tehnicilor tradiționale ale gravurii în arta contemporană.

Organizator: Uniunea Artiștilor Plastici